Pornind de la premisa ca Romania este unul dintre statele Uniunii Europene cu cea mai scazuta pondere in PIB a incasarilor de taxe si impozite, comisarul general al Garzii Financiare, Arpad Csaba Ladanyi, apreciaza drept realist si necesar obiectivul fixat de premierul Ungureanu, de crestere a ponderii veniturilor statului in PIB cu 1,5%.
Pentru indeplinirea acestui obiectiv asumat (si) de Garda Financiara, dl Ladanyi apreciaza ca ar fi nevoie de o infuzie de personal – specialisti IT si contabili cu experienta in sistemul privat -, de mai multe autovehicule inscriptionate cu insemnele Garzii Financiare si dotate cu sisteme de semnalizare sonora si vizuala, precum si de o serie de modificari ale legislatiei.
Dintre acestea, cea mai presanta, dar si controversata in acelasi timp ar fi introducerea obligativitatii transmiterii la momentul emiterii a tuturor avizelor de insotire a marfii si a tuturor facturilor catre o baza de date centrala la ANAF, in scopul diminuarii numarului de operatiuni comerciale neinregistrate in contabilitatea societatilor.
Din analiza cazuisticii Garzii Financiare rezulta ca cele mai mari probleme sunt in domeniul evaziunii cu TVA, mai ales la produsele alimentare, atat din cauza imperfectiunilor sistemului, cat mai ales din cauza nivelului ridicat al cotei, de 24%. De aceea comisarul general e de parere ca reducerea cotei TVA la aceste produse ar putea face „nerentabila” evaziunea fiscala.
Finantistii: Considerati, domnule comisar general, ca este sustenabila solicitarea premierului Mihai-Razvan Ungureanu privind cresterea incasarilor din economia subterana cu 1,5% din PIB in urmatoarele doua luni?
Arpad Csaba Ladanyi: Obiectivul fixat de domnul prim-ministru Mihai Razvan Ungureanu este de a creste ponderea in PIB a incasarilor de taxe si impozite cu 1,5% in anul 2012. Acesta este un obiectiv comun al tuturor institutiilor care influenteaza, direct sau indirect, procesul de creare a unui climat economic sanatos in Romania, indiferent ca sunt structuri ale Ministerului Finantelor Publice, ale Ministerului Justitiei, ale Ministerului Administratiei si Internelor sau sunt structuri in afara acestor ministere.
Da, consider ca acest obiectiv este unul realist si mai ales necesar, Romania fiind unul dintre statele Uniunii Europene cu cea mai scazuta pondere in PIB a incasarilor de taxe si impozite. Or, daca alte state din Uniune reusesc sa atinga un procent mai mare de incasari, inseamna ca si noi putem si trebuie sa gasim si sa utilizam acele metode care reduc evaziunea, maresc gradul de conformare voluntara si asigura un nivel mai mare de incasare a taxelor si impozitelor la bugetul de stat.
In ceea ce priveste perioada de doua luni, premierul a acordat un termen de gratie echipelor de conducere ale institutiilor care au participat la intalnirea din data de 17 februarie 2012, termen in care acestea trebuie sa faca dovada competentelor manageriale in organizarea activitatii, astfel incat sa fie asigurata realizarea obiectivului fixat de crestere cu 1,5% a ponderii din PIB a incasarilor de taxe si impozite in anul 2012.
Care sunt factorii care ar putea zadarnici o astfel de actiune? Ce-i lipseste Garzii Financiare pentru a se lupta eficient cu evaziunea fiscala?
Putem identifica mai multi factori de risc. Unul ar fi gradul de cooperare dintre institutii, care depind foarte mult de infrastructura. De asemenea, coruptia, lipsa mijloacelor materiale, a formarii profesionale continue a personalului, lipsa unor proceduri de management al calitatii, definirea imprecisa a fluxurilor operationale, a proceselor de actiune sau a activitatilor astfel incat acestea nu stabilesc cu claritate CINE, CAND, CUM actioneaza, CINE ESTE RESPONSABILUL DE ACTIUNE SAU ACTIVITATE, CINE, CE, CAND, CUM si CUI RAPORTEAZA.
In ceea ce priveste Garda Financiara, consider ca am avea neaparata nevoie de o echipa formata din specialisti IT – in momentul de fata, Garda Financiara nu are nici macar un informatician – si contabili cu experienta care provin din sistemul privat. O astfel de echipa ar putea selecta mai precis domeniile cu evaziune semnificativa, ar intocmi analize de risc specializate pentru realizarea profilului entitatii evazioniste, ar identifica metodele de evaziune fiscala practicate, ar putea selecta din bazele de date la care Garda Financiara are acces sau va avea acces in viitor entitatile care corespund profilului entitatii evazioniste si ar putea elabora metodologii eficiente de control cu o aplicabilitate unitara pe intreg teritoriul national astfel incat sa permita confirmarea sau infirmarea facila a suspiciunii comiterii faptei de evaziune si probarea prin verificarile prevazute de metodologia de control.
Efectul utilizarii unei astfel de resurse specializate IT ar permite focalizarea actiunilor de control asupra entitatilor care corespund profilului generat de analiza de risc, cresterea calitatii actului de control, scaderea numarului de controale cu impact scazut in combaterea evaziunii fiscale, identificarea si probarea faptelor de evaziune, care trebuie sa se reflecte si in cresterea numarului de persoane care sunt condamnate pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala. In momentul in care va deveni clar pentru oricine ca exista o probabilitate mare ca faptele de evaziune fiscala sa fie descoperite, demonstrate si sanctionate prin condamnari penale, cu siguranta vom inregistra si o scadere a faptelor de evaziune, scadere care se va reflecta in cresterea conformarii voluntare si implicit in cresterea incasarilor de taxe si impozite.
Va confruntati, in aceasta perioada de austeritate, cu probleme de personal sau de dotari materiale?
Personalul Garzii Financiare, din care doar 750 de comisari de executie, contribuie semnificativ la prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, dar o crestere a numarului de persoane incadrate la Garda Financiara, prin care inteleg inclusiv crearea echipei de specialisti IT si contabili, ar avea ca principal efect combaterea fenomenului de evaziune si diminuarea importanta a faptelor de evaziune.
Avand in vedere conditiile economice actuale, consider ca nivelul actual al salarizarii personalului Garzii Financiare este acceptabil, iar in ceea ce priveste dotarile materiale cred ca fiecare conducator de institutie este nemultumit si ar dori mai mult. Ne lipsesc multe, de la programe informatice si scannere, pana la autovehicule. Speram ca in primul semestru al acestui an sa putem achizitiona 143 de autovehicule inscriptionate cu insemnele Garzii Financiare si dotate cu sisteme de semnalizare sonora si vizuala, dintre care 43 de autovehicule cu functia de birou mobil si echipate cu aparatura de birotica si instrumentele minimale pentru indeplinirea actiunilor de control in trafic.
Apreciem ca prezenta a 143 de autovehicule cu insemnele Garzii Financiare pe soselele Romaniei va avea un impact vizual semnificativ si va contribui si ea la diminuarea evaziunii fiscale si cresterea conformarii voluntare. In acelasi timp, ar fi extrem de util accesul Garzii Financiare la sistemul de comunicatii tip Tetra.
Cum colaborati cu celelalte institutii implicate in lupta impotriva evaziunii fiscale: Parchet, servicii secrete, politie?
In principiu, colaborarea cu toate aceste institutii este buna, dar trebuie sa ne straduim sa fie si eficienta. Culegerea de informatii prin metode specifice structurilor serviciilor secrete, controlul operativ al Garzii Financiare, cercetarea efectuata de politie, indrumarea, conducerea cercetarii de catre procuror, toate trebuie sa aiba acelasi scop: depistarea celor care comit fapte de evaziune fiscala, dovedirea existentei faptei si a vinovatiei faptuitorului.
La nivelul fiecarui judet s-au creat Grupuri de Lucru Operationale pentru combaterea evaziunii fiscale, grupuri la care participa institutii cu atributii in combaterea evaziunii fiscale: Garda Financiara, Politia, Parchetul, SRI. Scopul grupului este de a facilita luarea in timp util a celor mai potrivite masuri pentru depistarea, dovedirea si deferirea faptuitorului forurilor judecatoresti.
Care sunt modificarile legislative pe care le considerati necesare pe termen scurt?
Consider ca o masura care si-ar demonstra eficienta ar fi introducerea obligativitatii transmiterii la momentul emiterii a tuturor avizelor de insotire a marfii si a tuturor facturilor catre o baza de date centrala la ANAF. Scopul acestei masuri este diminuarea numarului de operatiuni comerciale neinregistrate, neevidentiate in contabilitatea societatilor.
In momentul actual, marfa, chiar daca circula insotita de documentele legale, dupa ce a fost descarcata, valorificata, evazionistul poate sa distruga actele (avizul de insotire a marfii, factura) si sa nu inregistreze operatiunea in contabilitate.
Implementarea masurii nu ar impovara financiar societatile deoarece, in afara de un computer conectat la Internet, de care dispun oricum, nici o alta investitie nu ar fi necesara. Astazi aproape 92% din societatile comerciale inregistrate isi depun declaratiile online, fapt care necesita conexiune la Internet, de asemenea au obligatia de a utiliza programul informatic REVISAL, adica dispun de calculator, un numar foarte mare de societati folosesc programe informatice de contabilitate sau cel putin programe sau module de facturare, carora societatile producatoare de astfel de programe ar trebui doar sa le adapteze o functie de „send to” catre serverul ANAF.
Bineinteles ca s-ar interzice completarea manuala, olografa a facturilor si ar disparea si vanzarea-cumpararea facturilor in alb cu stampila aplicata la marginea drumului. Sunt convins ca societatile comerciale care isi conduc corect contabilitatea ar sprijini aceasta initiativa legislativa pentru ca interesul lor in combaterea evaziunii fiscale este poate chiar mai mare decat cel al statului, evazionistii facandu-le o concurenta neloiala.
Care sunt domeniile cele mai afectate de evaziunea fiscala?
Din cazuistica Garzii Financiare rezulta ca pe domeniul evaziunii cu TVA avem cele mai mari probleme. Tentatia este uriasa si este justificata, pe de o parte, de cota destul de mare de 24%, iar pe de alta parte, de modul in care se inregistreaza si se declara operatiunile comerciale la care se aplica TVA. Este un sistem de impozitare care se poate frauda relativ usor, iar cei care doresc realizarea unor castiguri rapide si sunt lipsiti de orice sentiment de responsabilitate sociala nu ezita sa exploateze deficientele sistemului de TVA.
In mod obisnuit, in domeniul evaziunii cu TVA se folosesc produse cu ciclu foarte scurt de valorificare, cu un volum mare de comercializare, cu precadere produsele alimentare. De aceea poate ar fi indicata o analiza mai aprofundata a posibilitatii reducerii cotei TVA la aceste produse, astfel incat sa facem „nerentabila” evaziunea fiscala.
Un alt domeniu in care evaziunea fiscala se manifesta pregnant este comertul de produse accizabile (alcool, tigarete, produse energetice – indeosebi benzina si motorina). Pentru exemplificare va pot spune ca, in urma analizei comparative a cuantumurilor accizelor incasate pentru benzina si motorina in Romania si Ungaria, ajungem la concluzia neverosimila ca in tara noastra cantitatea de carburanti consumata reprezinta jumatate din cat se consuma in Ungaria, desi populatia Romaniei este de doua ori mai mare decat in tara vecina.
Ce simbol ar trebui sa fie mai reprezentativ pentru activitatea Garzii Financiare: pistolul sau laptopul?
Categoric, laptopul. Putem lupta mai eficient impotriva evaziunii fiscale doar daca dobandim competente in folosirea posibilitatilor aproape nelimitate ale societatii informatizate din secolul XXI. Competentele de a culege, a sistematiza, a sorta, a analiza datele, aptitudinea de a identifica relatii relevante intre date dispersate in diferite baze de date etc. sunt esentiale si de neinlocuit in activitatea de combatere a evaziunii fiscale.
Toti politicienii vorbesc, mai ales atunci cand se afla in opozitie, despre aducerea la lumina a miliardelor de euro din economia subterana, cu care s-ar putea finanta diverse proiecte, dar pasi fermi in aceasta directie n-am vazut pana acum din partea lor. Credeti ca le lipseste adevarata vointa politica sau lucrurile nu sunt chiar atat de simple cum ar parea la prima vedere?
Evaziunea fiscala este o fapta complexa, o infractiune unde raportul de cauzalitate intre fapta concreta si rezultatul acesteia (neplata impozitelor si taxelor, diminuarea acestora etc.) nu este atat de evidenta cum este, de exemplu, la infractiunile cu violenta. De obicei, in faptele de evaziune fiscala sunt implicate multe persoane, se folosesc persoane interpuse, societati-fantoma, iar fenomenul depaseste, de cele mai multe ori, limitele unui judet sau chiar limitele teritoriale ale unui stat.
Ca atare, si combaterea eficienta a evaziunii fiscale se realizeaza prin actiuni complexe, cercetarea, culegerea probelor fiind o munca laborioasa si lipsita de spectaculozitate. Pentru combaterea evaziunii fiscale este nevoie de determinare si multa consecventa din partea politicienilor, si nu de sloganuri sau enunturi propagandistice rostite la posturile de televiziune.
