În campania electorală, politicianul român este ca un detergent. Sau ca o apă minerală, Bucovina, ca să dăm un exemplu la întâmplare. Intră pe mâna strategilor si a creativilor, întreabă la televizor care cameră îl filmează si are întotdeauna în faţă, la dezbateri, o foaie de hârtie cu „punctajul“ sau cu „predicatele de campanie“, depinde de terminologia impusă de consultant.
Veţi spune, probabil, că asa e în toată lumea si că alegerile nu pot fi câstigate de politicieni din capul lor, e nevoie de „ambalaj“, iar uneori, de cele mai multe ori, din păcate, chiar si de substanţă. Asa ajungem în situaţia în care candidaţii îsi pierd orice urmă de personalitate si repetă ca niste cuvântătoare peltice, dar viu colorate, sloganurile puse în traistă de consilieri.
Startul campaniei l-a dat PD-L. Chiar dacă nu ar fi asumat public, consultantul era usor de recunoscut chiar si pentru cei care nu urmăresc fenomenul electoral. Aceeasi Mărie, cu alte pălării, asortate acum, de nevoie, si la Vuitton. După sase campanii electorale pentru acelasi client , era de asteptat să apară manierismele. Surprinde însă lipsa de imaginaţie, care frizează bunul-simţ al alegătorului. Din nou glumiţe răsuflate, menite să confere popularitate si vizibilitate unor teme secundare. Si, mai grav, „beneficiarii“ acestei strategii nu mai sunt nici pe departe atât de amuzanţi cum era în 2000 sau 2004 Traian Băsescu. Încercaţi să vă imaginaţi celebrul hăhăit în gura lui Stolojan, a lui Videanu sau a lui Blaga. Ceva nu se leagă. Dar adevărata problemă e în altă parte.
PD-L se lansează în cursă cu o sarjă deloc amicală la adresa liberalilor pe tema „Loganurilor de 70.000 de euro“. S-au tipărit fluturasi, a fost făcut un site special pentru asta, iar sintagma ca atare este obligatoriu de folosit cel puţin de 6 ori pe zi de către orice candidat. Arsenalul de campanie este completat de aparate de ras, găleţi si strecurători inscripţionate cu tembelisme de genul „Rade-i“ etc. Ar fi fost mult mai ieftin pentru partid să ia ca atare execuţia campaniei pentru primărie a lui Traian Băsescu din 2000, schimbând doar poza lui cu cea a lui Stolojan (se pretează la aceeasi încadrare, fiind la fel de frumos si expresiv ca actualul presedinte) si sloganul, din „Vin la Primărie“ în „Vin la Palatul Victoria“.
Dar asta e bucătăria lor internă, nu e treaba noastră. Dacă asa cred pedelistii că vor câstiga alegerile, să fie sănătosi! Nu putem însă să nu remarcăm concentraţia alarmantă de ipocrizie a acestei acţiuni, care ne demonstrează că în România se poate, practic, orice. Acele Loganuri, pe care consultantul-priceput le înfierează cu atâta aplomb, sunt opera exclusivă a fostului ministru de interne Vasile Blaga, care a semnat cu mâna lui atât nota de fundamentare, cât si hotărârea de guvern care aloca suma de 765 de milioane de lei pentru „2.862 de mijloace de transport din categoria autospeciale“. O socoteală simplă ne arată că suma media alocată de Blaga pentru aceste masini (inclusiv Loganurile) este de 267.295 lei, adică taman 76.370 de euro.
Acesta este doar începutul. Vom avea, fără niciun dubiu, o campanie alogantă. Ups! am gresit o literă…. Sau două? Puneţi dv varianta care vă convine. De câstigat câstigă întotdeauna ei.
