Alegerea lui Gyorgy Frunda in functia de presedinte al României ar echivala, pastrind proportiile, cu instalarea la Casa Alba a unui presedinte negru. Comparatia sta in picioare cel putin in ceea ce priveste bariera psihologica a mentalitatii electoratului din cele doua tari. Diferentele apar cind incercam sa evaluam consecintele pe plan extern. Socul mediatic ar fi, din nou pastrind proportiile, acelasi. Cu diferenta ca România ar avea mult mai multe avantaje de pe urma acestei lovituri de teatru. Perceptia pozitiva in legatura cu democratia româneasca generata de cooptarea UDMR la guvernare in acesti patru ani ar fi mult amplificata. De ce l-ar vota insa românii pe Frunda? In primul rind, pentru ca este croit parca pentru inalte demnitati. Are un discurs coerent, poate cel mai coerent, constructiv, poate cel mai constructiv, european, cu siguranta cel mai european, sau, in orice caz, cel mai in cunostinta de cauza in ce priveste structurile europene. De ce nu-l vor vota românii pe Frunda? Cel mai bine ne explica domnia sa in interviul pe care ni l-a acordat in exclusivitate.
Domnule Frunda, in oferta dumneavoastra electorala scrie: “Cu acest program comun vrea UDMR sa serveasca comunitatea maghiara din România”. Presedintele este insa al tuturor românilor. Aveti pentru ceilalti cetateni un alt program?
Nu. In urma cu patru ani au fost doua programe: unul al UDMR si unul al meu. De data aceasta, dat fiind faptul ca scopurile sint identice, avem un program comun pentru alegerile parlamentare si pentru alegerea presedintelui României. Programul meu are insa niste nuante, niste deosebiri.
Acestea nu apar intr-un program separat, ci apar in expunerea mea, pe care o fac tot timpul. Programul meu se intituleaza “Siguranta cetateanului”, ceea ce inglobeaza cele mai importante scopuri, si este divizat apoi pe domeniile principale. “Siguranta cetateanului” se refera la toti cetatenii României.
Tot aici va intrebati “ce Transilvanie vrem?”, si citeva paragrafe mai jos afirmati ca “exista sanse sa realizam, cu sprijinul Uniunii Europene, schimbari spectaculoase in ce priveste viata economica si culturala a regiunilor noastre”. Celelalte regiuni pe seama cui le lasati?
Noi punem trei probleme: ce fel de maghiarime vrem in România, ce fel de Transilvanie vrem si ce fel de Românie vrem? Vedeti ca pornim de la segmentul ingust pe care il reprezentam pina la intreaga tara. Un punct important al programului nostru este dezvoltarea si cooperarea regionala.
Noi consideram ca Transilvania are potentialul economic, mental si de valori sociale pentru a fi locomotiva integrarii europene a României. Consideram ca o poate face cel mai bine si consideram ca politica de pina acum, nu numai a ultimilor zece ani, a fost in defavoarea Transilvaniei.
Intotdeauna s-a luat de la Transilvania si s-a plasat in celelalte regiuni istorice ale României. De exemplu, toata Transilvania, inclusiv Banatul si Maramuresul, de la granita de vest pina la Carpati, are un buget egal cu al Bucurestiului.
V-ati plins ca presa nu a mediatizat suficient initiativele pe care le-ati avut in beneficiul tuturor românilor. Puteti sa ne enumerati citeva?
Noi urmarim cu aceeasi consecventa si binele tarii, deci problemele generale, si oferim o alternativa, cit si inlaturarea discriminarilor care mai exista fata de comunitatea maghiara si fata de alte minoritati. Noi am redactat, de exemplu, Legea parcurilor industriale si am avut un rol activ si in finalizarea acesteia in Parlament.
De asemenea, in modificarea Legii fondului funciar, colegii mei de la Camera s-au numarat printre initiatori si au avut un rol deosebit. De asemenea, am definitivat un proiect de lege privind infiintarea unui minister al intreprinderilor mici si mijlocii, atunci cind a fost reorganizat guvernul dupa demiterea premierului Radu Vasile.
Din pacate, partenerii nostri de coalitie nu au fost de acord cu infiintarea acestui minister. Fara sa fiu exhaustiv, cred ca asta dovedeste ca noi am avut, avem si vom avea initiative pentru toti cetatenii României.
Care considerati ca sint punctele forte ale programului economic al UDMR?
Fara sa vreau sa fiu critic la adresa celorlalte partide politice, va rog sa observati ca programul nostru este cel mai punctual din punct de vedere al reformei economice in România.
Daca faceti o paralela intre ceea ce propunem noi si Raportul Comisiei Europene, concluzia ar fi ca noi parca am fi scris programul dupa ce am citit raportul Uniunii Europene.
De fapt, noi am mers in intimpinarea criticilor Uniunii Europene, si acest lucru dovedeste ca programul nostru este viabil.
Cum apreciati evolutia relatiilor dintre români si maghiarii din România in ultimii patru ani, comparativ cu perioada anterioara?
In privinta relatiei dintre majoritatea româna si comunitatea maghiara, cred ca in ultimii patru ani a inceput un proces de eliminare a discriminarilor fata de minoritatea maghiara, in invatamint, in administratia publica, chiar si in restituirea citorva imobile catre bisericile noastre traditionale ceea ce este un lucru foarte bun.
Si mentalitatea s-a schimbat fata de unguri. Cel mai bun argument este campania electorala din 2000. Daca in 1996 regula era atacul la adresa ungurilor, a UDMR si a mea, iar exceptia era neutralitatea, de data aceasta regula este neutralitatea, si exceptia este reprezentata de atacuri.
Mai mult, exista chiar unele momente de simpatie. Acest lucru este pentru noi, cred eu, cel mai mare cistig. Acest proces inca nu este finalizat. Rezolvarea problemei maghiarilor din România nu este un model asa cum le place unora sa spuna.
Noi vrem sa fie un model, si facem mult pentru acest lucru, dar cred ca acesta se va intimpla cind se va reinfiinta universitatea maghiara de stat, cind vom avea dreptul folosirii limbii materne in toate domeniile vietii publice, asa cum prevad documentele internationale si cind cele 1500 de imobile ale bisericilor traditionale maghiare vor fi restituite.
S-a implicat UDMR in vreun fel in diferendul cu Ungaria care a avut drept rezultat blocarea, timp de citeva zile, a camioanelor in vama Bors?
Da, a fost o asemenea blocada a camioanelor. Acesta este un exemplu care arata ca relatiile pot fi mai bune intre România si Ungaria. Nu, din pacate nu ne-am implicat pentru ca nu ne-a cerut nimeni acest lucru.
Cu toate ca noi, inca de la semnarea Tratatului româno-maghiar, am repetat de mai multe ori ca vrem sa fim parte a dialogului dintre România si Ungaria, un pod de legatura intre Bucuresti si Budapesta. Pe de alta parte, in problemele care ne privesc pe noi nu vrem sa se hotarasca peste capul nostru.
Nu am fost parteneri nici la incheierea Tratatului bilateral si nici ulterior, cu toate ca eu cred ca am putea avea un rol pozitiv foarte important in aceste scurtcircuite, cum e blocada camioanelor de la Nadlac, problema otravirii Tisei etc. In toate aceste probleme cred ca trebuie sa avem un rol, mai ales unul preventiv.
Desi un contracandidat al dvs se lupta “pe viata si pe moarte” pentru ca românii sa poata calatori in Occident fara vize, sloganul dvs suna exact asa: “Viitorul fara viza”. Nu v-ati gindit ca veti putea fi acuzat ca n-ati fi avut dreptul sa utilizati aceasta lozinca?
In primul rind, as face o precizare. Traducerea din maghiara este o traducere libera, iar traducerea exacta ar fi “fara vize in Europa”. Asa suna lozinca mea in limba maghiara.
Si eu cred ca am dreptul moral la acest slogan pentru ca, in urma cu aproape un an, la inceputul lui decembrie 1999, am redactat la Consiliul Europei un proiect de recomandare pentru a sterge România de pe lista neagra a vizelor.
Mai mult decit atit, am facut lobby la mai multi parlamentari europeni care au semnat aceasta recomandare, incepind cu secretarul general al Consiliului Europei, Walter Schiwmmer, raportorul pentru România, Gunar Johanson, Van der Linden, presedintele Partidului Popular European, deci personalitati marcante. Ca un gest de prietenie si de sustinere, acest proiect a fost semnat si de catre presedintele delegatiei Ungariei.
Urmare a demersului meu dar si a demersului Ministerului de Externe, condus de domnul Petre Roman si a demersului guvernului in intregul sau, Parlamentul UE a luat in iulie 2000 decizia politica de stergere a României de pe aceasta lista neagra si a facut publice criteriile de care vorbeam
Ati afirmat ca, dintre toti candidatii, sinteti cel mai potrivit pentru a garanta integrarea României in Uniunea Europeana. Pe ce va bazati?
Nu m-am exprimat chiar asa. Am spus ca acesta este un atu al meu, posibilitatea accelerarii integrarii. Asta se leaga de ce v-am spus adineauri. Din 1993, din ianuarie, sint membru al delegatiei României la Consiliul Europei si, treapta cu treapta, am urcat in ierarhia parlamentara, ajungind sa fiu vicepresedintele comisiei juridice si, fara falsa modestie, sint recunoscut pentru activitatea mea.
Mi s-au incredintat rapoarte deosebit de grele, rapoarte privind serviciile secrete interne sau problema acreditarii Federatiei Ruse. Am fost propus din partea Partidului Popular European si a comisiei juridice, ceea ce dovedeste ca am o sustinere foarte stabila in cadrul Consiliului Europei. Eu sint in relatii foarte bune cu ei si ei au incredere in ceea ce spun.
De exemplu, eu am fost cel care a oprit monitorizarea României in iulie 2000, la sedinta comisiei juridice, cind doi colegi au cerut reintroducerea monitorizarii tarii noastre pentru ca nu au fost abrogate articolele care incriminau homosexualitatea. Le-am spus ca peste citeva luni vom avea alegeri si le-am cerut sa nu voteze monitorizarea României, sa aminam acest lucru pina dupa alegerile din România, pentru ca eu ma oblig in sesiunea urmatoare sa introduc un proiect de abrogare a pedepsirii homosexualitatii. Ca urmare a interventiei mele, fara vot, s-a aminat pina dupa alegeri reintroducerea monitorizarii.
V-as ruga domnule Frunda sa comentati sansele pe care le aveti la aceste alegeri, pornind de la o expresie din ce in ce mai des auzita in legatura cu dvs: “E bun domnule de presedinte, dar pacat ca e ungur!”.
Eu sint perfect constient ca sansele mele de a deveni presedintele României sint pur teoretice. Dar tot asa, si dvs si cititorii dvs stiti ca scopul unui candidat la presedintie nu este doar acela de a ajunge presedinte. Sint scopuri complementare, de aceeasi importanta, pentru candidatul respectiv. Dar, in acelasi timp, nu e exclus ca sa ajung in turul doi.
Vedeti, aceste sondaje de opinie sint foarte contradictorii. Winston Churchill spunea, la inceputul anilor ’50, cind era prim-ministru si toate sondajele erau impotriva lui: “Eu n-am incredere decit in sondajele pe care le platesc eu”. E clar ca sondajele se fac pe gustul celui care le plateste. E posibil ca patru candidati, Isarescu, Stolojan, Tudor si cu mine, sa fim undeva in jur de zece la suta.
Teoretic, acest lucru e posibil. Si tot asa teoretic este posibil ca eu sa am 0,1 la suta in plus si sa ajung in turul doi. Daca ajung in turul doi, atunci am incredere in intelepciunea poporului român de a alege raul cel mai mic. Iar cu “ce pacat ca Frunda e ungur!”, acest slogan l-am auzit in ’96. Pe urma am auzit o versiune mai prietenoasa: “ce pacat ca Frunda nu e român!”, iar acum am auzit “ce pacat ca mentalitatea românilor nu permite sa avem un presedinte al României de cetatenie româna dar de alta nationalitate.”
Exista posibilitatea ca, in cazul in care nu veti ajunge in turul al doilea, sa recomandati celor care v-au votat sa-l sustina pe Ion Iliescu?
Nu stiu. Si acesta este raspunsul corect. Din acest punct de vedere, noi, cei de la UDMR, sintem de educatie nemteasca. Tinem foarte mult la regulile jocului si le respectam. Intre cele doua tururi, conducerea UDMR va hotari cui vom da voturile in turul doi.
Aceasta se va face nu pe baza de simpatie, ci pe baza de program, de conduita a candidatului respectiv in campania electorala, de cum s-a raportat la problema maghiara, la problemele economice, de integrare europreana, sociale, de siguranta publica, justitie s.a.m.d. In functie de compatibilitatea programelor, vom hotari cui vom da voturile in turul doi.
Presupunind ca veti fi ales presedinte al României, vor exista indicatoare bilingve la Cotroceni? Veti milita pentru folosirea limbii maghiare in cadrul institutiei prezidentiale?
Aceasta este o gluma! Bineinteles ca nu. Aceste inscriptii bilingve trebuie folosite doar acolo unde traieste si comunitatea maghiara. Indiferent de ce origine va fi presedintele României, ca voi fi eu, ca va fi altul, el are obligatia morala si cetateneasca ca de Anul Nou, de Pasti, sa spuna citeva cuvinte si in limba maghiara pentru ca si ungurii din România il au ca presedinte pe cel care locuieste la Cotroceni.
N-o sa uit niciodata ca la Strasbourg a venit odata presedintele Finlandei, care si-a sustinut discursul in limba engleza, dar a spus citeva fraze si in limba finlandeza, dar si in suedeza. Si asta pentru ca exista o comunitate suedeza in Finlanda, putin mai mica proportional decit cea maghiara din România.
Am avut onoarea sa fiu invitat la dejunul oferit de presedinte si l-am intrebat de ce a vorbit si in suedeza. Si mi-a raspuns: “Cum as putea sa fiu presedintele suedezilor din Finlanda, daca nu as cunoaste si limba lor?”
Va considerati un bun român, domnule Frunda?
Da, ma consider un bun cetatean român. Nu exista o contradictie intre a fi un bun ungur si a fi un bun cetatean român. Si as completa cu ceea ce a spus un predecesor al meu in Parlamentul României.
Fostul primar al Tirgu Muresului ii spunea in 1928, de la tribuna Parlamentului din Mitropolie, generalului Averescu: “Domnule General, aveti incredere in noi, in ungurii din România, pentru ca cei care isi cistiga drepturile si se simt egali cu românii intotdeauna vor fi loiali tarii in care traiesc”.
