Despre isprăvile mai mult sau mai puţin constituţionale ale presedintelui Băsescu nu are sens să mai pierdem vremea cu critici constructive. Omul se află în campanie electorală, scaunul de la Cotroceni scârţâie a incertitudine si, până îsi va găsi sau nu linistea sufletească la aflarea contracandidaţilor, ne asteptăm la orice din partea domniei sale.
Din acest motiv nu ne miră nici iniţiativa halucinantă de a cere acordul Parlamentului pentru demararea negocierilor privind contractarea unui împrumut extern . De fapt, cu adevărat halucinantă este motivaţia acestui demers insolit: “Sper să desprindem o abordare atât a Parlamentului, cât si a populaţiei, pentru că nu poţi să impui vremuri de austeritate dacă populaţia refuză, dacă Parlamentul refuză”, a spus Băsescu săptămâna trecută la Ambasada României din Varsovia.
Cu alte cuvinte, dacă poporul suveran si responsabil, prin alesii săi, buni cunoscători ai economiei si responsabili, va stabili că nu dorim să suportăm constrângerile unui acord de împrumut cu FMI sau alt organism internaţional, ei bine, atunci “există si posibilitatea limitării la resursele existente, care vor trebui cheltuite chibzuit”. Asta înseamnă că, dacă nu vom fi dispusi să strângem cureaua ca să obţinem bani pentru finanţarea unui deficit si asa mare , atunci vom chefui înainte, pe baza unui deficit tot mai mare , până va da statul faliment.
Desi pozează de câteva luni în primul economist al ţării, nu ne miră fracturile logice din discursul prezidenţial, mai ales că prietenii domniei sale, intelectualii, sunt mult mai pricepuţi la slove decât la cifre. Dar demn de remarcat este elanul cu care s-au repezit două dintre amazoanele sale preferate să-i soarbă vorbele din zbor si să le răstălmăcească la popor.
“Apreciez intervenţia domnului presedinte si faptul că poziţionează corect Parlamentul în ansamblul instituţiilor care au un cuvânt de spus cu privire la ce înseamnă politica economică”, a declarat imediat dna Roberta Anastase, cea care ocupă prin graţie prezidenţială fotoliul de presedinte al Camerei Deputaţilor.
Cum omologul de la Senat al dnei Anastase era plecat la Geoagiu-Băi, a sărit din transee Anca Boagiu, “vice” la Camera Superioară: “Este nevoie de un acord al Parlamentului, ca expresie a voinţei populaţiei. (…) Trebuie să fim cu toţii constienţi că România nu îsi mai permite politici economice iresponsabile, nu îsi mai permite cresteri salariale nesustenabile, situaţii în care ne furăm singuri căciula”.
Cu alte cuvinte, Băsescu si pupilele sale au pornit o ofensivă prin care vor să scoată castanele lui Boc din focul sindical care ameninţă Guvernul cu mâna FMI-ului. Adică nu că am fost noi demagogi, dar, uite, Washingtonul nu ne lasă să ne ţinem de promisiuni.
