A fost denumit, neoficial, „micul Murano”, in perioada in care publicul il stia doar din pozele spionilor auto. Apoi s-a vorbit despre un nou concept care va revolutiona categoria SUV-urilor urbane, iar marca Nissan era o garantie a reusitei. Intr-un final, a aparut Qashqai, o masina care te pune in incurcatura. Incepand chiar cu numele cu sonoritati exotice si aparent greu de pronuntat. Confirma juniorul echipei de 4×4 a celor de la Nissan asteptarile? Un raspuns greu de dat, chiar si dupa un drive-test de doua zile.
Qashqai este o masina care te ia prin surprindere, iar incertitudinea dureaza. Iti place, nu-ti place? E cool sau doar „ascutitoare”? E scumpa sau e ieftina? E un SUV mai mic sau o compacta mai mare? E pentru fete, baieti sau metrosexuali? Greu de spus. Avem insa si o certitudine: Qashqai este o masina de oras. Nu te faci de ras cu ea nici pe drumuri accidentate de munte, dar in niciun caz nu se poate vorbi de un off-roader. De altfel, din gama de modele oferite, doar doua dispun de tractiune integrala, respectiv varfurile de gama de la diesel si benzina.
Carapacea. Qashqai se inscrie in gama masinilor (nu foarte) mari pe dinafara si mici pe dinauntru. Atat de mici, incat ai senzatia ca marirea garzii la sol s-a obtinut prin ridicarea podelei, tavanul ramanand pe loc. Este o exagerare, insa o persoana peste medie ca gabarit are reale probleme pe bancheta din spate. Nu atat la genunchi, cat la cap.
Iar portbagajul devine semnificativ doar dupa rabatarea, fie si partiala, a banchetei. Schiurile nu incap daca au mai mult de 1,70 m. Locurile din fata sunt insa confortabile, iar plansa de bord este bine structurata. Un minus la cadranul computerului de bord, foarte mic in comparatie cu turometrul si vitezometrul.
Ar fi prins bine niste spatii de depozitare suplimentare sau posibilitatea de reglaj electric al scaunelor. Plafonul vitrat este o gaselnita spectaculoasa, dar de peisajul pano-ramic beneficiaza doar ocupantii locurilor din spate. Celor din fata le-ar fi prins mult mai bine o trapa cinstita. Un lucru este cert. Desi pare, Qashqai nu este SUV. Sau, mai bine zis, nu te simti in el ca intr-un SUV, ci ca intr-o compacta putin mai mare.
Uzina. Am testat varful gamei pe benzina, un motor de 2 litri, 140 de cai putere, cutie automata in 7 trepte. Dupa ce pornesti, realizezi ca masina nu este, de fapt, mica. Motorul se chinuieste serios sa para sportiv, dar nu este. Si nu puterea este de vina, ci cuplul, total insuficient. Accelerarile sunt lungi, mai ales la viteze superioare.
Daca in traficul urban leneveala cutiei de viteze nu deranjeaza, pe autostrada singura solutie ramane modul secvential, care se apropie destul de mult de performantele asteptate. Prin urmare, singura varianta acceptabila din acest punct de vedere este motorul diesel de 2 litri, al carui comportament este chiar de exceptie.
How much? Qashqai este o masina ieftina destul de scumpa, dar mult prea „ieftina” pentru a fi o masina scumpa. Orice alta varianta de echipare in afara celei maximale provoaca serioase frustrari, iar cea acceptabila costa 30.430 de euro (toate taxele incluse), la care se adauga, neaparat!, pachetul de navigatie, inca 1.500 de euro.
Sa fim bine intelesi: toate consideratiile de mai sus sunt facute din perspectiva clientilor din clasa „superioara” care si-ar dori, poate, o „jucarie de oras” supla si echipata corespunzator. Daca insa vizati sunt tinerii sau clientii din segmentul mediu, Qashqai poate reprezenta un excelent upgrade al stilului de viata.
