Daca ati avut vreodata rabdarea sa urmariti genericul de final al unui film „clasic’ cu arte martiale, poate ati observat ca printre specialistii in batai si cascadori apare si cel putin un coregraf. Da, acele lupte care se desfasoara cu viteza sunetului, acele lovituri parate incredibil si acele executii maiastre ale procedeelor din carti au nevoie de o minte agera care sa le puna in scena. Pentru ca, nu-i asa, la campionatele mondiale de karate nu vom vedea niciodata lupte a la Bruce Lee, Jackie Chan sau Jet Li.
Dupa vizionarea lui „Shoot’em up!’ va asigur ca veti astepta cu interes genericul de final , dar nu pentru a cauta coregraful, ci pentru a vedea cine e autorul scenariului. E adevarat, veti avea oarecari dubii si va veti intreba daca nu cumva imaginatia debordanta care a putut transpune asemenea scene incredibile pe pelicula nu-i apartine totusi regizorului. Dilema este rezolvata imediat, caci regizorul si scenaristul sunt una si aceeasi persoana, Michael Davis.
La o privire superficiala, filmul este un „shooter’ in care inteligenta spectatorilor e luata peste picior. Un pistolar lovit de patima morcovilor cruzi statea pe o banca si se uita in gol, ca rama-n piatra, cand actiunea trece pe langa el. O femeie foarte gravida e urmarita de un ucigas. Omul nostru nu se poate abtine si intra in joc, iar pana la final umple ecranul cu exact 100 de cadavre. S-au vazut si filme cu mai multi morti, dar aici nu conteaza neaparat numarul, ci modul in care nefericitii isi gasesc sfarsitul. Apreciem efortul scenaristului de a gasi si o intriga actiunii, chiar coerenta si deloc banala, dar pur si simplu nu era nevoie.
„Shoot’em up!’ este, de fapt, next level pentru filmele de actiune. Un fel de desene animate cu actori vii. Imaginati-va ca cineva a reusit sa puna la un loc imaginatia maladiva a lui Tarantino din „Kill Bill’, a autorilor de benzi desenate care au generat „Sin City’ si toti super-eroii gen Superman, Batman, Spiderman, pentru a crea un personaj, interpretat magistral de Clive Owen, care sa-l arunce in ridicol pe James Bond. Si asta pentru ca toate intamplarile neverosimile din film, luate in parte, sunt, de fapt, verosimile! Eroul nostru nu are puteri supranaturale, nu zboara, nu se transforma, ci pur si simplu trage cu arma.
Iubitorii filmelor de gen vor fi pur si simplu extaziati – e un film la care se aplauda copios in sala -, insa nici ceilalti nu vor fi dezamagiti. Umorul negru de cea mai buna calitate este presarat la tot pasul, Paul Giamatti face un rol de zile mari, iar daca vreti, puteti considera, fara teama de a gresi, ca filmul este o satira necrutatoare, prin hiperbolizare, la adresa filmelor cu impuscaturi si atat. Este ceva similar cu Las Vegas-ul, un loc unde kitsch-ul este atat de abundent incat a fost ridicat la rang de arta.
Lichidati-i!
SUA, 2007
Titlul original: Shoot’em up!
Scenariul si regia: Michael Davis
Montajul: Peter Amundson
Distributia: Clive Owen, Paul Giamatti, Monica Belucci, Stephen McHattie
Actiune, 86 minute
Rating IMDB: 7.5/10
Rating SFin: 9.5/10
