Mi-am propus sa nu mai critic filmele romanesti. E mult prea multa patima in spatiul public, starnita indeobste de alte cauze, dar care impiedica o rezbatere rationala pe seama unui film.
Ma voi limita la a spune ca desi publicul romanesc va vedea filmul cu alti ochi decat juriul Festivalului de la Berlin, filmul poate fi incadrat lesne la categoria “musai”. Chiar presupunand ca sunteti satui de felii fetide decupate chirurgical din sistemul judiciar romanesc sau de parvenitii/profitorii regimurilor politice, sunt in acest film doua partituri valoroase, interpretate remarcabil de Luminita Gheorghiu (o surpriza foarte, foarte placuta!) si Vlad Ivanov (egal cu el insusi din “4,3,2”, doar ca intr-un rol secundar).
Vizionare placuta!
P.S. Nu va lasati derutati de accentele triviale ale replicilor, promovate ca atare si in trailer. Sunt complet inutile, stangace, dar complet benigne in economia filmului. Cam ca patrunjelul in ciorba: nici nu-i face bine, nici n-o strica…