Ceea ce li se întâmplă acum micilor întreprinzători graţie jihadului fiscal declanşat de guvernul Boc nu este atât de grav în sine, cât este de dătătoare de fiori aroganţa cu care e tratat contribuabilul, indiferent de cifra de afaceri sau numărul de angajaţi.
Microîntreprinderile au rămas cu impozitul în aer, carevasăzică nu-l mai au. Ele însă continuă să existe prin efectul prevederilor extrem de clare ale Codului Fiscal. Cei care le-au cântat prohodul au uitat să abroge prevederile cu pricina. N-au făcut-o cu şase luni în urmă, n-au făcut-o nici măcar pe 31 decembrie, ca în 2004. S-a mulţumit ministrul finanţelor să decreteze cu de la sine putere că vor trece de la 1 ianuarie pe impozit pe profit, gata! Ce atâta scrupulozitate cu legea? Aşa a pohtit ministrul, aşa să fie!
Să nu credem acum că microîntreprinderile vor da faliment. Că multe dintre ele vor fi închise este foarte probabil, dar nu din motiv de faliment, ci pentru că proprietarii lor se vor orienta către alte forme de organizare. Pentru că trebuie spus că majoritatea acestor companii care optaseră pentru taxarea veniturilor realizate, şi nu a profitului aveau o marjă foarte mare a beneficiului, uneori aproape de 100%. Prin urmare, dacă există profit, va exista şi după taxarea procentuală, indiferent cât de mare e cuantumul.
Problema se complică însă în cazul micilor întreprinderi care nu numai că plătesc impozit pe profit, dar acesta se plăteşte anticipat, luând ca bază de calcul sumele plătite în anul precedent sub formă de impozit pe venit. Cu alte cuvinte, statul se asigură că dacă firma nu va mai face profit anul acesta, tot va încasa ceva de pe urma ei. Deja putem vorbi, în astfel de cazuri, de falimente. Iar în domeniile unde se va aplica impozitul minim sau forfetar, circumstanţele vor fi cu mult mai grave.
Să nu uităm un amănunt esenţial. Multe din veştile care dau fiori mediului de afaceri sunt doar ziceri din surse, ce-i drept, autorizate. Codul Fiscal încă nu este modificat, ba mai mult, nu există încă măcar un proiect supus dezbaterii publice.
Există însă un alt proiect, supra-dezbătut de ceva vreme, care e de natură să-i panicheze pe cei care, să spunem, ar scăpa vii din furcile caudine ale impozitului pe profit: noua lege a pensiilor. Care prevede, printre alte idealuri nobile, lărgirea agresivă a bazei de impozitare a CAS. Aici deja scapă cine poate! Pentru că e groasă treaba, chiar dacă ministrul Vlădescu o dă pe după cireş, declarând candid că n-a făcut nimeni calcule să se perceapă CAS la dividende. Dar textul legii, postat pe site, arată limpede că din respectiva formulare asta se înţelege. Şi încă o dată avem dovada aroganţei guvernanţilor, care fac legile la mişto. Dacă se prind fraierii le-om rectifica printr-un comunicat de presă, ceva. Iar dacă nu se prind, cu atât mai bine.
Şi ne mirăm, în aceste condiţii, de ce a ajuns Bulgaria paradis fiscal în coasta noastră. Au început prin a ne lua maşinile şi bancnotele de 10 euro, ne-au luat apoi turiştii, iar acum ne vor lua şi investitorii.
