In anul 2000, România a inceput negocierile privind aderarea la Uniunea Europeana. Obiective clare, termene batute in cuie. Si, mai presus de orice, reforma pe piine. Nu din aceea promisa de Victor Ciorbea, ci reforma adevarata. Dureroasa. Partidele politice din coalitia guvernamentala se afla intr-o mare dilema: fie continua reforma, ceea ce va adinci erodarea la care au fost supuse in anii de guvernare, cu riscul de a pierde alegerile, fie o iau pe panta masurilor populiste, aducatoare de voturi, dar care ar compromite sansele de integrare. De aici, interminabile certuri intre partenerii de coalitie, acuze reciproce, concomitent cu incercarea disperata a tuturor partidelor de a-si aroga cit mai multe realizari si de a-si asuma cit mai putine esecuri. In acest climat de efervescenta politica, premierul Isarescu are un discurs eminamente economic, rece, bazat pe cifre.
Din punctul sau de vedere, problemele politice din coalitie nici nu au inceput si nici nu se termina cu criza Babiuc. Scopul sau declarat este acela de a disocia aceste tensiuni de prioritatile guvernamentale, de reusita demersului sau depinzind coerenta guvernarii. Pentru al doilea an consecutiv, România are surplusuri bugetare primare. Bugetul, in ansamblu, este insa tot unul de austeritate. Isarescu este optimist. Ramine ca si cetateanul de rind sa se simta ca acesta este un pas inainte spre cresterea multasteptata a nivelului de trai.
Va prezentam in continuare interviul pe care premierul Mugur Isarescu ni l-a acordat, la doar doua ore dupa ce presedintele Constantinescu a semnat Strategia de dezvoltare economica pe termen mediu a României.
“Nu vom avea acces la finantarile externe pina nu vom dovedi ca sintem in stare sa facem reforma si intr-un an electoral”
Din 1990 incoace, fiecare an a fost caracterizat de guvernanti drept crucial pentru soarta României. Dumneavoastra, domnule prim-ministru, cum ati defini anul 2000 din perspectiva reformei economice?
– In anul 2000, trebuie sa definitivam unele puncte esentiale ale reformei, pentru a relua o crestere economica sanatoasa. Economia româneasca trebuie sa devina o economie de piata cu structuri tari, nu slabe, cum sint acum.
Structuri tari de proprietate, de conducere, responsabile, cu reguli clare si nu discretionare, cu un regim fiscal care sa fie functional. Exemplul meu favorit este acela ca România are acum o piata valutara, care functioneaza ireprosabil, in schimb nu avem o piata a rosiilor sau a cerealelor.
Ne pretindem o tara cu traditie agrara, dar nu avem o piata unificata a cerealelor, de aici aceste diferente mari de preturi ale cerealelor intre diferitele regiuni; avem, in schimb, in stare functionala, piata cea mai sofisticata, cea valutara, ceea ce este deja de domeniul absurdului.
Credeti ca se poate face reforma intr-un an electoral, mai ales in conditiile in care puterea nu sta deloc pe roze in sondaje?
– Este obligatoriu sa se faca reforma in acest an electoral. Trebuie creata acea “masa critica” pentru ca economia româneasca sa fie, in totalitatea sa, functionala si de piata, sa promoveze eficienta, cresterea productivitatii, sa nu genereze inflatie, sa produca crestere de valori materiale si de servicii, in conditii de scadere a preturilor, pentru ca aceasta inseamna, in esenta, crestere economica sanatoasa.
Si, mai ales, sa nu produca dezechilibre externe, pentru ca majoritatea problemelor pe care le-am avut in ultimii zece ani au pornit din deficite externe necontrolate si necontrolabile si, din aceasta cauza, in lipsa de finantare externa, s-au rupt toate echilibrele.
Oare partidele politice inteleg acest imperativ? Sint ele dispuse, eventual, sa-si sacrifice capitalul electoral?
– Daca nu se iau masuri de continuare a reformei, lucrul cert pe care-l va produce economia româneasca este inflatia si deteriorarea nivelului de trai. Cu atit mai mult cu cit observam, din ce in ce mai clar, ca accesul nostru la finantari externe – o cale care ar impinge problemele in viitor si ar face ca nivelul de trai sa nu se mai deterioreze, eventual sa creasca – nu se va deschide pina nu vom dovedi ca sintem in stare sa facem reforma si intr-un an electoral.
Sa intelegem ca aveti sprijin politic neconditionat pentru aceste masuri de reforma?
– Nu, n-am spus asta! Daca as avea sprijin neconditionat, multe dintre tensiunile politice s-ar absorbi, fara sa iasa atit de violent la suprafata. Eu constat insa ca partidele politice din actuala coalitie constientizeaza faptul ca reforma trebuie continuata si finalizata.
Este insa mai greu de pus in practica, pentru ca exista insuficienta perseverenta in comportamentul nostru, in a ne atinge obiectivele principale, si, de multe ori, derapam in lucruri mai putin importante.
Este doar de forma sau si de fond aceasta inconsecventa?
– Exista si probleme de fond.
Care considerati ca sint, in acest an, din punctul de vedere al guvernului, prioritatile legislative ale României?
– In primul rind legea Bugetului, pentru ca de ea se leaga procese vitale ca, de exemplu, reluarea finantarii externe, procesul investitional sau desfasurarea la timp a alegerilor locale.
Apoi, toate legile care definitiveaza reforma, transformind economia României intr-una functionala. Acestea, nu intimplator, se suprapun peste legile care apropie România de comunitatile europene, deci cele cerute de procesul de integrare.
Dar credeti ca aceste prioritati ale guvernului se vor suprapune celor ale partidelor avide de voturi in campania electorala?
– Nu ar trebui sa fie indepartate. Legile proprietatii sint prioritati, pentru ca o conditie a functionarii pietelor si a unor structuri economice tari este o legislatie de proprietate clara.
Disensiunile si starile mai mult sau mai putin conflictuale apar nu pentru ca nu este constientizat faptul ca legile proprietatii sint indispensabile pentru economia româneasca, ci pentru ca exista deosebiri de viziuni.
Este intr-adevar si o problema de timp si, as spune eu, si problemele pe care le-ati mentionat dumneavoastra, ma refer la imaginea electorala.
“Si intr-o familie, cind nu sint bani suficienti, ajungi sa te cam paruiesti cu partenerul”
Care a fost perceptia Dv, in aceste saptamini de negocieri, discutii si calcule, in legatura cu modul in care a fost intimpinata aceasta Strategie de catre cei chemati sa si-o insuseasca?
– Interesul national al României este clar. Nu avem alternativa viabila la integrarea in structurile euroatlantice. Strategia economica pe termen mediu constituie insa un pas important inainte: clarifica rigorile acestui exercitiu, pentru ca integrarea are si costuri.
Din punct de vedere al obiectivelor generale, sentimentul meu a fost ca partenerii de dialog social (partide politice, sindicate, patronate) au viziune clara in aceasta directie, altfel, textul Strategiei, acest minim consensual, nu putea fi atins. Deosebirile apar in maniera in care se intelege acceptarea rigorilor, a regulilor integrarii.
De aceea, punctele de vedere neconsensuale le-am trecut in dosarele de negociere. Vor urma discutii pina pe 15 mai, pina cind vom ajunge la forma detaliata si cred ca acestea vor fi si dosarele de negociere cu comunitatile europene.
Sinteti optimist in ceea ce priveste aceste discutii?
– Textul Strategiei si, mai ales, Declaratia politica semnata de partidele politice arata ca exista ceva care ii uneste pe români. }ara noastra nu este mica, este o tara, sa spunem, medie si o tara cu o anumita diversitate.
De regula, cind treci printr-o perioada de recesiune, de inflatie ridicata, de Bugete austere, tensiunile sociale sint sporite. Si intr-o familie, cind nu sint bani suficienti, ajungi sa te cam paruiesti cu partenerul sau cu partenera. Noi traim o astfel de perioada dificila. Faptul ca, dincolo de toate aceste deosebiri, românii au gasit punctele care ii unesc, este un lucru extrem de important.
Acest consens trebuie capitalizat. Consensul nu inseamna neaparat suprapunere, nu inseamna un sablon de gindire, nu inseamna ca punctul de vedere al guvernului sa se suprapuna peste cel al sindicatelor sau patronatelor.
Diferente de opinie vor mai exista cu siguranta. Ele trebuie insa sa se inscrie pe un culoar rational si care sa aiba o anumita finalitate. Dezbaterea se va inscrie in limitele impuse de obiectivul integrarii.
Care a fost cel mai dificil partener de discutie, dintre categoriile pe care le-ati enumerat mai devreme?
– E greu de spus. As aborda insa lucrurile intr-o alta maniera. Cred ca Declaratia politica semnata de toate partidele arata ca la nivelul clasei politice atit obiectivul, directia, cit si imperativele interesului national sint bine constientizate.
O atitudine clara de sprijin pentru textul Strategiei a venit din partea patronatelor, care au solicitat ca acest mesaj sa ajunga la Bruxelles. Cred ac si din partea sindicatelor exista intelegerea necesara, dar aici lucrurile sint mai complicate. Perioada urmatoare, pina la 15 mai, va fi de natura sa clarifice si mai mult lucrurile.
“Grija mea a fost sa nu rezolv o problema dind nastere altor probleme”
In ce mod a fost afectata activitatea guvernului, si a Dv in mod special, de evenimentele reunite generic sub titulatura de “criza Babiuc”?
– Situatia de la Ministerul Apararii Nationale a fost, in esenta, o tensiune politica. Faptul ca avem un guvern politic si doar premierul este tehnocrat s-a resimtit. In definitiv, tensiunile politice se reflecta si in activitatea ministrilor, iar comunicarea intre guvern si societate se face prin intermediul mass-media, iar acestea au relatat din plin, excesiv chiar, “cazul Babiuc”.
A existat, desigur, si o influenta asupra guvernului. S-a spus ca activitatea acestuia a fost blocata in timpul acestei crize, declansata in jur de 20 februarie, ceea ce este o exagerare.
Emotiile au fost mari, intr-adevar, si discutiile repetate pe marginea acestui caz au dat nastere la perceptia ca guvernul e blocat. Activitatea guvernului a continuat, si acest lucru poate fi evidentiat cu citeva exemple. Dupa 20 februarie, guvernul a gasit o solutie la conflictul de munca prelungit din invatamint, a discutat si a aprobat in mod transparent Bugetul.
In plus, s-a facut un efort deosebit, ca volum de timp alocat discutiilor, pentru consensualizarea cu partenerii sociali a Strategiei economice pe termen mediu. Tot in aceasta perioada, aici, la guvern, au avut loc intilniri cu toate partidele reprezentate in parlament.
As mai dori sa punctez faptul ca toate sedintele de guvern au avut loc la timp si s-au luat citeva decizii importante in domeniu legislativ si economic.
Este deci o exagerare sa spui ca activitatea guvernului a fost blocata. Eu nu doresc ca aceste lucruri sa se repete, categoric, dar vreau tot atit de categoric sa spun ca intr-un an electoral asemenea tensiuni sint posibile, nu le-am exclus in momentul in care mi-am asumat aceasta responsabilitate.
De aici si intelegerea cu liderii partidelor din coalitie, ca eventualele tensiuni sa fie rezolvate pe cale politica. Sincer sa va spun, eu tin la aceasta intelegere. pentru ca nu stapinesc toate datele politice, nu reprezint nici un partid, nu am nici o rezerva de personal. Nu pot sa ma joc cu numirile si destituirile, aici trebuie sa fiu extrem de prudent.
Revocarea si numirea unui ministru nu se poate face pe baza de demisii si nume fluturate in presa si la televizor, ci doar pe baza unor documente. In “cazul Babiuc”, atunci cind am avut aceste documente inregistrate la cancelaria guvernului, vineri, 10 martie, am facut un ultim efort de a se ajunge la o intelegere, prin discutii cu liderii partidelor, si lucrurile s-au rezolvat relativ repede, pina luni,13 martie. In care vor mai aparea astfel de situatii, voi actiona in directia disocierii tensiunilor politice de prioritatile guvernamentale, pentru ca executivul are termene de respectat si cu astfel de lucruri nu ne jucam.
Bineinteles ca in masura in care am forta si influenta, voi incerca sa temperez si aceste tensiuni politice, dar nu cred ca ele sint nespecifice unui an electoral, mai ales intr-o situatie politica atit de complicata. Situatie care reflecta, desigur, votul populatiei si diversitatea opiniilor din România de astazi.
Initial, ati solicitat un acord scris al liderilor coalitiei privind inlocuirea ministrului Babiuc, dupa care, in final, aceasta modificare s-a produs fara a avea un asemenea document. Nu v-ati reprosat ca nu ati actionat de la inceput in acest fel?
– Sa nu uitam ca discutiile in coalitie au pornit cam cu zece zile inaintea declansarii “crizei Babiuc”, in legatura cu Bugetul. Au fost discutii destul de aprinse.
Dupa anuntarea demisiei dlui Babiuc din PD, eu am introdus aceasta problema in cadrul biroului executiv al guvernului, care este mini-forumul politic al executivului, si m-am exprimat foarte clar: la investitura am stabilit ca aceste probleme politice trebuie sa fie rezovate la nivelul coalitiei. Trei partide s-au exprimat in acest sens.
Domnul Basescu, invitat la acel birou executiv din cauza ca dl Roman nu era disponibil in ziua respectiva, a insistat ca eu sa-l revoc pe dl Babiuc. Atunci am solicitat o intilnire cu liderii coalitiei, care nu s-a soldat cu succes. Grija mea a fost sa nu rezolv o problema dind nastere altor probleme, atita vreme cit liderii a trei partide aveau alta opinie.
Asa functioneaza aceasta coalitie. Este un dat cu care am plecat la drum. In acelasi timp, am urmarit sa ating obiectivele majore ale guvernului, obiective mentionate anterior, si care tin de interesul national. Mi-as fi reprosat mai mult daca, intrind in aceasta disputa politica, as fi stricat alte lucruri, si nu as fi terminat la timp Strategia, de exemplu.
“Problemele din coalitie sint adinci”
Spuneati, nu cu foarte multa vreme in urma, ca nu le veti tolera ministrilor Dv decit doua greseli, la a treia urmind sa va despartiti . Recentele certuri intre ministrii Dv intra in categoria greselilor?
– Consider ca a spune, de exemplu, ca Bugetul este auster, nu este o greseala, intrucit reflecta adevarul. A spune insa ca, din pricina insuficientei sumelor din Buget, nu se poate conduce un minister, sau ca lucrurile se dau peste cap, nu corespunde cu ceea ce s-a stabilit in guvern.
In guvern s-a hotarit ca Bugetul este esential pentru pastrarea echilibrului financiar al României si ca toti vom incerca sa facem mai mult cu bani mai putini.
Si, din acest punct de vedere, unele declaratii ale ministrilor aparute in presa – in masura in care, desigur, acestea nu au fost deformate sau umflate – , ma imping in situatia sa ii calific pe autorii lor ca fiind la prima numaratoare.
Cum apreciati faptul ca, dupa ce a fost adoptat de guvern proiectul de Buget, ministrii s-au dus la comisiile parlamentare ca sa se tirguiasca pentru bani in plus?
– A obtine bani in plus fara o resursa clara, nu corespunde cu ceea ca am stabilit impreuna. Sigur, mai pot sa existe anumite redistribuiri, dar in limite rezonabile.
Cind e vorba de 10 – 20 de miliarde, se poate negocia. Daca Bugetul ar fi batut in cuie de guvern, nu ne-am fi asteptat sa dureze trei – patru saptamini aprobarea lui in parlament.
El intra in parlament pentru dezbatere si pentru aprobare finala. Anumite realocari, in limite rezonabile, se pot face. In aceste saptamini de dezbatere parlamentara, s-ar putea sa constatam ca, fata de venituri, Bugetul merge mai bine sau mai prost, de aceea apar si revizuirile la Buget.
Deci nu exclud o discutie constructiva, nu sint citusi de putin pentru o lipsa de dialog cu societatea. Dar eu am inteles din partea tuturor membrilor cabinetului ca ei sprijina si se angajeaza sa sprijine acest Buget.
Ori, o declaratie care se intoarce impotriva Bugetului, chiar daca provine din neatentie, duce la ideea ca nu se stie exact ce contine Bugetul. In acest an s-a lucrat intr-o deplina transparenta, cu datele si analizele economice pe masa. O lipsa de sprijin, in aceste conditii, o consider ca fiind o greseala.
Elocventa este polemica dintre ministrul Berceanu si ministrul finantelor, in care s-au adus ca argumente inclusiv salariile de la CONELsi cele de la Loteria Nationala
– Polemici de acest tip sint neavenite, si ele reflecta inca o data ca problemele din coalitie sint adinci.
Voi interveni acolo unde este periclitat interesul general al guvernului, al coalitiei si al tarii, si unde interventia mea este de natura sa impinga lucrurile inainte si nu sa produca agravarea unei rupturi.
“Sanatatea financiara a fondurilor sociale este esentiala pentru viitorul României”
Ce concluzie se poate trage din faptul ca prim-ministrul României este pus in situatia de a se prezenta in fata parlamentului pentru a incerca, in ceasul al doisprezecelea, sa opreasca adoptarea unei legi, si ma refer aici la pensionarea anticipata?
– Legea cu pricina a fost inaintata si discutata in parlament inaintea numirii acestui guvern. Eu am constatat, in februarie, ca a ajuns in stadiul de mediere, si am reactionat imediat.
Am facut in fata parlamentului doua mentiuni. In primul rind, consider aceasta dezbatere, in cadrul procedurilor parlamentare, ca binevenita si ca este un prolog la dezbaterea legii Bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru ca Bugetele asigurarilor sociale de stat se afla intr-o stare financiara critica si chiar daca aceasta interventie poate fi considerata tardiva din punctul de vedere al legii respective, ea este preventiva pentru discutarea Bugetului asigurarilor sociale de stat.
In al doilea rind am subliniat ca o solutie pentru viitor este atit reforma cit si consolidarea deficitelor Bugetelor asigurarilor sociale de stat. Am fost intrebat daca am solutii financiare pentru situatia grea a Bugetelor asigurarilor sociale de stat.
Am raspuns: nu va asteptati la miracole financiare, solutiile financiare au o limita in care pot sa actioneze. In momentul in care in România s-a ajuns la situatia ca fiecarui contribuabil la aceste Bugete de asigurari sociale sa-i corespunda un pensionar, prea mult nu mai ai ce sa faci.
Consolidare a Bugetelor se poate face doar cu sprijin extern, or pentru aceasta România trebuie sa transmita un mesaj clar in exterior. Nu putem sa venim sa spunem ca vom mari virsta de pensionare si apoi sa venim, din nou, cu pensionarea anticipata. Mesajul transmis in exterior ar fi extrem de confuz. Aici, cu toate riscurile pe care mi le-am asumat, ca pozitia mea sa fie considerata rece fata de problemele sociale, eu am vrut sa transmit tocmai grija pe care guvernul o are fata de pensionarii actuali. Sanatatea financiara a acestor fonduri sociale este esentiala pentru viitorul României.
Atit Bugetul pentru 2000 cit si strategia de dezvoltare economica pe termen mediu au la baza anumite prognoze, privitoare la cresterea economica, la rata inflatiei, deficitul Bugetar etc. In ce masura cifrele avansate au sansa sa fie confirmate?
– Intre Bugetul pe anul acesta si strategia de dezvoltare economica pe termen mediu exista o strinsa legatura. Bugetul pe 2000 este conceput in perspectiva elaborarii unor Bugete multi-anuale si in cadrul unei anumite filozofii care va da soliditate cresterii economice. Eu sint convins ca economia României, prin politici coerente, isi va relua procesul de crestere.
De fapt, primele semnale au aparut prin cresterea exporturilor si cred ca din acest an vom avea o reluare a cresterii economice bazata pe export. Nu neaparat va creste productia industriala. S-ar putea sa avem crestere economica intre 1 si 2 la suta, o cresteremai mare a exporturilor – anul trecut ele au crescut cu 8 la suta -, dar cu inca o scadere a productiei industriale.
Pentru ca, in cadrul productiei industriale, ramurile care nu au piata vor continua sa inregistreze scaderi. Aceasta evolutie este specifica procesului de restructurare. De asemenea cred ca inflatia a intrat deja intr-o curba descendenta si ca avem sanse mari sa ne atingem obiectivele de injumatatire a cresterii preturilor.
“Avem finantare externa neinflationista pentru doua treimi din deficitul bugetar”
Specialistii FMI cred ca insa ca deficitul prognozat – 3%- va fi, de fapt, mai mare.
– Exista intr-adevar aceste diferente de evaluare. Dinsii sint mai pesimisti decit noi, de exemplu la partea de venituri. Nu trebuie sa uitam ca acest Buget nu este alcatuit din niste cifre statice, batute in cuie.
Partea de venituri depinde foarte mult de reluarea cresterii economice si noi trebuie sa probam cu argumente economice ca evaluarea noastra este mai aproape de realitate. Reluarea cresterii economice si scaderea inflatiei se bazeaza, la rindul lor, pe faptul ca, pentru al doilea an consecutiv, in 2000 România are surplusuri Bugetare primare de aproape 5 la suta.
Cu alte cuvinte, deficitul de 3 la suta vine din faptul ca cheltuielile cu dobinzile la datoria publica sint relativ mai mari, aproape 6 la suta, si avem o mai mare parte din cheltuielile Bugetare acoperite din resurse straine, circa 2 la suta (finantari externe pe proiecte care sint in curs de derulare). Important este ca avem finantare externa neinflationista pentru doua treimi din deficitul Bugetar si ca România are surplusuri primare, ceea ce denota hotarirea guvernului de a pastra echilibrele macroeconomice.
O dovada concludenta a acestei pozitii ferme este situatia din 1999 cind, prin surplusuri Bugetare primare, România a acoperit ireprosabil serviciul datoriei externe.
Ati fi dispus sa angajati raspunderea cabinetului pe pachetul de legi privind reforma in justitie propus de ministrul Stoica, cu riscul unei motiuni de cenzura care ar putea duce la caderea guvernului?
– In timpul negocierilor cu liderii partidelor politice am constatat ca este o problema extrem de delicata si consider ca ea ar trebui rediscutata.
Vom avea, domnule prim-ministru, alegeri locale la inceputul lunii iunie si alegeri generale in toamna?
– Aceasta este pozitia guvernului, rezultata dupa consultarea cu partidele politice.
Aprobarea cit mai grabnica a legii Bugetului este, insa, esentiala, pentru a nu se intirzia.
